În al treilea an al primului război mondial România a intrat în război de partea Antantei. Pe baza tratatului încheiat cu Puterile Aliate, pe 27 august 1916 Armata Română Regală a atacat Imperiul Austro-Ungar pe graniţa transilvăneană. Luptele au ajuns până în regiunea Giurgeului, unde regimente din cadrul Diviziei a 14-ea Infanterie au ţinut depresiunea sub ocupaţie timp de o lună. Cu sprijinul Germaniei, Austro-Ungaria a lansat un contraatac în urma căruia în primele zile ale lui octombrie 1916 trupele româneşti au fost respinse din zona Giurgeului până în pasurile Carpaţilor (Corpul de Armată XXI cezaro-crăiesc). După retragerea trupelor române, începând din 1 noiembrie 1916, locul acestora a fost preluat în Carpaţii Orientali de trupele ruseşti. Până în ianuarie 1918 trupe austro-ungare şi ruseşti au dus lupte de poziţie în zonă. În luptele din pasul Bicaz şi pasul Tulgheş au luptat, in ambele tabere soldati de mai multe naţionalităţi: maghiari, ruşi, români, germani, slovaci. Evenimentele sunt prezentate din viziunea ambelor părti combatante, încercând astfel o apropiere a diferitelor memorii colective. Sperând într-o înţelegere reciprocă si realizarea in viitor a unor momente de comemorare la mormintele eroilor căzuţi.